Ar fi bună acum puțină aritmetică și un joc de „Țară, țară vrem ostași”

Spuneți-mi că încă se mai joacă toți copiii la școală acest joc tare simpatic.

Toate pozele de ieri cu elevii la școală și prima zi de școală mi-au amintit de clasele 1-4 și cât de bine ar merge acum matematica aceea imposibilă de atunci și alfabetul. Îmi amintesc că noi în școala generală în locul orelor de sport făceam matematică.

Învățătoarea considera că matematica este o materie de mare viitor. Așa că făceam matematică intensiv: dimineața înainte de ore veneam pentru o oră de matematică, după orele normale mai stăteam 2 ore pentru matematică, iar la sport tot matematică făceam. Foarte rar am ieșit să facem sport în curtea școlii. Și asta doar când venea sezonul cald.

Matematica pentru mine în școala generală a fost o mare bătaie de cap. Nu o înțelegeam și basta. Ba mai mult o chinuiam și pe mama cu temele mele pentru că nu înțelegeam cum se fac. Abia prin clasele 5-8 am început eu să înțeleg cum stă treaba și să îmi placă. Mai ales pentru că nu îmi era băgată pe gât cu forța. Iar în liceu deja mă ofticam dacă luam o notă mai mică de 10. Da, tocilară.

„Țară, țară vrem ostași” era jocul pe care nu îl ratam niciodată când totuși ieșeam la ora de sport în curtea școlii. Asta și „Rațele și vânătorii”. Bineînțeles, asta doar în clasele 1-4. Că după am mai crescut și noi și aveam alte preocupări.

Acum când îmi dau seama că sunt la facultate, sunt la drept chiar, unde nu mă vedeam când eram mică, și învăț pentru restanțe, parcă o aritmetică imposibilă din școala generală și o ieșire în curtea școlii nu prea strică. Apoi, aveam alte planuri atunci, să plec după 4 ore de la școală să pot ieși în fața blocului la joacă. Asta dacă nu aveam teme de pe o zi pe alta.

Acum singurul plan este să ajung acasă după birou și facultate să pot să urmăresc liniștită un serial. 🙂

Foto